Toți cei care vor să sprijine această campanie și în orașul lor, ne pot contacta la adresa de email noiigolani@yahoo.com

Bucureşti:

Cluj:

Iaşi:

Oradea:

Sibiu:

DESCENTRALIZARE

Unul dintre lucrurile de care România sufera cronic este centralizarea excesivă. Românii s-au obișnuit să aștepte indicații din București, fără a realiza că schimbarea vine din fiecare. Nu vom reproduce această eroare. Centrul de conducere al grupului de acțiune Noii Golani se mută, pentru anul 2011, la Sibiu. Sperăm că modelul va fi reușit și-l vom putea aplica și în alte orașe.

BASARABIA PĂMÂNT ROMÂNESC

Evenimentele, istorice am putea spune,  la care am participat, ne-au determinat ca în 2009 și 2010 să fim concentrați aproape exclusiv pe organizarea evenimentelor din cadrul campaniei Basarabia pământ românesc, desconsiderând alte acțiuni care meritau dăruirea noastră. Nu regretăm, Basarabia e visul pentru care considerăm că trebuie să lupte fiecare român. Însă, acum, a sosit vremea ca Noii Golani să facă un pas în spate iar BPR să capete o existență proprie. Email-urile, produsele promoționale și restul lucrurilor de care se ocupau membrii grupului nostru vor fi preluate de către o echipă de coordonare separată,  căreia sperăm să i se alăture cât mai mulți oameni cu spirit românesc. Vom fi aproape de ei, cu vorba și cu fapta. Le urăm și pe această cale succes.

UNIREA FACE PUTEREA

Viitorii ani vor fi foarte dificili în încercarea de a păsta în rândul generațiilor care vin din urmă valori precum patriotismul și implicarea civică. Chiar dacă nu vom renunța la încercarea noastră, pentru a reuși va fi nevoie de voi alături de noi. Deschidem porțile grupului nostru tuturor celor care simt ca noi, din Oradea până în Dorohoi.

Februarie 2011, România

Grupul de acțiune Noii Golani
(Sergiu, Cătălin, Alexandra, Adriana, Ionuț, Adrian, Dan, Gabi, Radu, Alina, George, Oana, Bogdan, Andrei, Marian, Georgiana, Mihai, Pavel, Vasile)

Prima zi de dezbatere despre Roşia Montană

Noii Golani Sibiu au oferit sibienilor în perioada 15-25 septembrie ocazia de a se informa asupra proiectului minier de investiţii de la Roşia Montană dar mai ales despre posibilitatea salvării localitaţii de la pieire în cadrul unei expoziţii foto organizate la parterul Bibliotecii ASTRA din Sibiu. Fotografiile au reprezentat instantanee realizate de membrii Noii Golani şi prietenii lor, în timpul excursiilor şi drumeţiilor organizate la Roşia Montană în ultimii ani, ce au putut fi admirate timp de 10 zile.

Expoziţia a fost completată de proiecţia filmului „Noul Eldorado” în 2 rânduri urmate de fiecare data de cate o dezbatere liberă la care au participat peste 100 de sibieni.
Prima dezbatere a avut loc in cadrul vernisajului expoziţiei, în data de 15 septembrie, şi a stârnit discuţii aprinse atât înaintea cât şi după film. Aceasta s-a datorat şi prezenţei domnului Cătălin Hosu, purtator de cuvânt al ”salvatorilor” Gold Corporation, aflat ”întâmplător” la Sibiu şi la vernisaj. I-am respectat poziţia, doar n-aveam niciun motiv să nu-l credem. Oare? Discuţiile au evoluat liber, subiectele variind despre: datele tehnice privind impactul pe care urmează să-l aiba investiţia Gold Corporation in forma pe care o are acum asupra mediului, localnicilor ce rămân în zonă, numarul celor care au plecat sau al celor ce rămân pe poziţie, posibilităţi de dezvoltare a zonei şi a localităţii altfel decât prin extragerea aurului, de ce sunt impiedicate proiecte de investiţii în zonă, problema PUZ-ului şi a modului în care a fost aprobat, modificari suferite de proiectul Roşia Montană Gold Corporation până acum cât şi în viitor etc. Cea mai importantă întrebare şi mai des ridicată a fost: Ce se mai poate face în Roşia Montană după 17 ani (+/-) când investitorii canadieni îşi vor incheia proiectul de ”investiţie şi dezvoltare” şi vor pleca? Întrebare la care, din păcate pentru dânsul, nici Cătalin Hosu nu a putut răspunde. Concluziile au fost clare, chiar daca multă lume mai avea, la fel de mult, ceva de spus (programul bibliotecii a fost limitat), proiectul propus de RMGC în varianta aceasta nu poate fi acceptat sub niciun fel iar argumentul că în momentul de faţă este singurul de acest fel şi că nu ar exista alternativă nu are nicio susţinere.

Probabil vă asteptaţi la o analiza mai sintetică asupra a ceea ce s-a discutat şi ce s-a propus, insa sfatul nostru este altul. Roşia Montană nu se salveaza pe site-uri, bloguri, comentarii despre ce a spus/crede unul sau altul indiferent de poziţia sa, vizitaţi această localitate, mergeţi sa cunoasteţi oamenii şi locurile acolo, spuneţi ce aveţi de spus acolo unde trebuie, participaţi la dezbateri unde puteţi afla ambele puncte de vedere şi nu în ultimul rând, acolo unde exista oameni şi viaţă, trebuie gandit întâi cu sufletul. E un prim lucru pe care ar trebui să-l învăţăm din ceea ce se întâmplă la Roşia, să ne amintim, dacă am uitat, că există si altceva mai important decât banii, fie şi numai pentru aceasta merită să vizitaţi Roşia Montană, pentru a cunoaşte oameni care luptă pentru sufletul lor, oameni ce merită să mai fie numiţi asa.

În urmatorul articol, despre a doua dezbatere, se vor ridica niste probleme care, probabil, nu s-au mai pus până în acest moment sau despre care cu siguranţă s-a discutat foarte puţin.

A doua dezbatere despre Rosia Montana

Luni, 20 septembrie, a avut loc cea de-a doua dezbatere publica la care au fost invitaţi să-şi exprime parerea sau să afle mai multe despre Roşia Montană toţi sibienii şi nu numai. Interesul stârnit la vernisajul de miercuri dar şi discuţiile rămase neterminate au reprezentat o obligatie pentru noi de a mai organiza înca o dezbatere chiar daca iniţial aceasta nu facea parte din programul expozitiei.
Într-o atmosfera mult mai degajată, dezbaterea a debutat prin… proiectia filmului ”Noul Eldorado”, majoritatea celor prezenţi solicitând vizionarea filmului. Spre bucuria noastră, au asistat şi au luat cuvântul de această dată mult mai mulţi tineri. Alături de noi a fost şi Denis Memet, voluntar activ în campania ”Salvaţi Roşia Montană” care a ridicat câteva probleme mai puţin discutate. Una dintre acestea o reprezintă oamenii care au plecat din Roşia. Foarte mulţi din cei care şi-au vândut casele au primit despăgubiri necesare înspre a-şi cumpăra noi locuinţe (dar şi oarece “bani de buzunar”) de obicei, în oraşe. După ce işi vor epuiza aceste resurse (pentru ca într-un an, doi, trei se vor termna şi acesti bani) oamenii vor trebui sa intre în câmpul muncii pentru a-şi putea întreţine familia şi noile gospodării. Ori, vorbim despre oameni care nu au niciun fel de calificare, n-au facut altceva decât minerit pentru că situaţia a fost de aşa natură. Nu se va întâmpla altceva decât o creştere cu câteva sute sau mii a numărului de şomeri din oraşele respective. O altă problema vizează lacul de cianură, plecând de la premisa că va fi într-adevăr foarte bine consolidat şi că nu ar putea avea loc niciun accident din cauze naturale precum nefericitul exemplu de la Baia Mare din anul 2000. Acest lac va fi acolo mulţi ani de-acum înainte. Un posibil conflict între România şi alt stat nu poate fi exclus 100% în niciun moment de orice analist politic. În acest caz, distrugerea barajului unui lac de cianură reprezintă cel mai simplu mod de şantaj. Tot în acest context putem aduce în discuţie şi problema apelor potabile şi importanţa pe care o vor avea statele care işi vor păstra apele curate. Sau în curând vom ajunge să importăm până şi apă plată sau minerală?

Discuţiile au continuat şi despre alte exploatări miniere din Munţii Apuseni, mai puţin cunoscute publicului larg, începute deja şi unde de asemnea există probleme.
Noii Golani vor continua să ia atitudine în acest caz prin răspândirea informaţiei şi invitându-vă să vizitaţi acest mic colţ de rai. Roşia Montană nu trebuie să moară şi nu va muri atât timp cât noi vom fi acolo.

Etapa 1:
Adoptă un boboc.

“Adoptă un boboc” este o acţiune iniţiată de ligile studenţilor basarabeni din România, ce îşi propune să ajute nou-veniţii la studii să se descurce mai bine în noua postură. Ca români din stânga Prutului, salutăm iniţiativa studenţilor basarabeni şi ne vom implica activ în “adoptarea” de boboci.
Basarabeni, bucovineni, maramureşeni, timoceni, mai pe scurt români, bine aţi venit în Patria Mamă! În primele voastre zile în oraşele unde veţi studia o să aveţi diferite probleme: de la deplasarea de la gară la cămin, la primele nopţi de cazare, la înscrierea pentru permisul de şedere. Vrem să vă ajutăm, dacă aveţi nevoie. Åži vrem să fim ghizii voştri în oraşele ce pentru următorii ani vor fi ale voastre…Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Cluj, Iaşi, Suceava sau celelalte centre universitare… Botoşani, Vaslui, Fălticeni, Târgovişte sau orice altă localitate unde au venit liceeni….

Suntem aici, români pentru români, tot ce trebuie să faceţi e să ne anunţaţi că veniţi, prin:

Telefon: +40768882985
Email / messenger:  noiigolani@yahoo.com
FaceBook: http://www.facebook.com/basarabia

Rugăm pe toţi cei care ştiu liceeni, studenţi sau masteranzi, veniţi pentru prima dată într-un oraş nou din România, să ne pună în contact cu ei.

În Bucureşti a fost organizat un flash mob la Kilometrul 0 al Pieţei Universităţii din Bucureşti dorind să le reamintească cetăţenilor că acum 21 de ani a fost reinstituită limba română ca limbă oficială în Republica Moldova. Aici a fost afişat mesajul “31 august, Ziua Limbii Române aici şi peste Prut” şi au fost acordate trecătorilor insigne cu “limba noastră, româna”. Reacţia unui bărbat la primirea insignei a fost “Ştiţi de fapt cine-şi bate joc de limba asta? Tot noi, românii, începând cu mass-media”.

Evenimentele desfăşurate la Chişinău cu ocazia acestei sărbători ar trebui să reprezinte un model de urmat pentru românii de pretutindeni. Spectacolele, piesele de teatru, donaţiile de carte sau concertele ne arată că avem o limbă pe care o putem folosi, o putem îmbunătăti, dar nu o putem schimba sau vinde într-un mod inconştient.Chişinăul ne-a arătat cum trebuie să ne iubim graiul şi să nu uităm că strămoşii ce l-au lăsat ca moştenire, au dorit ca acest factor să rămână unul de nedespărţit.

Nici Clujul şi Vasluiul nu au rămas indiferente acestei zile. În Cuj s-a afişat un banner pe care scria “Ziua Limbii Române confirmă Basarabia pământ românesc” iar în Vaslui au fost lipite zeci de afise.

CLUJ:

VASLUI:

Acţiunile desfăşurate de tineri au avut scopul de a reaminti tuturor românilor că limba este elementul vital ce unifică un popor, iar în acest caz, limba română işi cere aceste drepturi sfinte.

Pe 31 august 1989, sute de mii de români cereau în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău recunoaşterea limbii române drept limba de stat şi revenirea la alfabetul latin. Pe 31 august 2010 orele 17:00, la kilometrul zero al Bucureştilor, grupul de acţiune “Noii Golani” se adună să ceară – în cel mai dulce grai românesc – neuitarea. Veniţi lângă cei puţini care refuză să uite însemnătatea sărbătorii noastre comune, care nu cunoaşte hotarul de la Prut.Acum mai bine de 20 de ani, în urma manifestaţiilor de amploare şi a dezbaterilor publice, în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, s-a decretat ca limbă de stat – limba Română, iar alfabetul chirilic a fost înlocuit cu cel latin. De asemenea, amintim remarcabilul fapt că Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, a României şi a Franţei, în urma dezbaterilor şi a argumentelor istorice, exclude formularea „limba moldovenească”, stabilind că denumirea corectă este limba română. Totuşi, în ciuda acestor argumente şi pe criterii politice, art. 13 din Constituţia Republicii Moldova stipulează până în prezent funcţionarea aşa-zisei limbi “moldoveneşti”.

Alăturaţi-vă flash mob-ului nostru ca, în spiritul democratic şi tânăr pe care îl reprezentăm, să ne manifestăm bucuria în faţa unicii limbi române, care ne aparţine tuturor.

Pentru intelegerea Golaniadei, Mineriadei si a actiunilor noastre legate de aceste evenimente, recomandam sa cititi si sa vizionati materialele prezentate mai jos.

si