am găsit următorul comentariu pe blogul lui Mircea Badea…

Vroiam sa va transmit un mail, dar n-am gasit adresa. Asa ca incerc aici. Mă numesc Ioana Lucăcel şi sunt redactor şef adjunct la Gazeta de Maramureş. Am mentionat functia pentru a intelege contextul în care am ajuns sa cunosc povestea lui Andrei Ivanţoc, un om pe care cred ca-l cunoaşteţi şi pentru care am iniţiat, împreună cu alte asociaţii din România şi Republica Moldova un apel.

În urmă cu aproape 2 ani, pe 2 iunie 2007, Andrei Ivantoc a fost eliberat din inchisorile transnistriene, dupa o detentie ilegala de 15 ani. Desi exista din 2004 o sentinta CEDO care numea abuziva si ilegala detentia sa si a lui Tudor Petrov Popa, Ivantoc si-a executat crunta pedeapsa pana in ultima zi.Nu cred ca e necesar sa descriu regimul la care a fost supus (batai crunte, era alergat cu cainii la wc, era trezit in miezul noptii pentru o asa-zisa executie, a fost drogat etc.) Pentru detalii puteti citi interviul pe care mi l-a acordat dupa eliberare. De altfel, Ivantoc a fost batut si in ziua eliberarii, bataie din cauza careia a suferit o comotie cerebrala si multiple leziuni.
Dupa eliberare, Ivantoc a fost chemat in Romania, decorat de Presedintele Basescu cu Steaua Romaniei, invitat la munte si la mare etc.
Apoi s-a asternut tacerea. Nici politicienii care s-au inghesuit sa-i promita diverse lucruri, inclusiv un apartament in capitala, nici presa care ii dedicase editoriale si interviuri nu s-a mai interesat de soarta lui.
La un an de la eliberare, unul dintre cei mai mari patrioti romani (are cetatenie romana de cativa ani) traia dintr-un ajutor de somaj de circa 22 de dolari. Din cauza regimului inuman de detentie la care a fost supus, Ivantoc are grave probleme de sanatate si nu are voie sa faca efort.

De ceva vreme, nu mai primeste nici ajutor de somaj, asa ca a fost nevoit sa plece la munca in Italia. S-a intos in Basarabia cu putin timp inainte de protestul cauzat de alegeri. In prezent nu are nicio sursa de venit. Stiti probabil ca, la “revolutia din Chisinau” a fost batut din nou, si-a rupt o mana si a suferit leziuni in zona capului.
Pentru unii poate suna pompos, dar acest om si-a jertfit 15 ani din viata pentru Tara (oricare ar fi ea) iar astazi in Transnistria e declarat persoana non-grata, in Moldova e umilit si ignorat, iar in Romania nimanui nu-i mai pasa de el. Desi are cetatenie romana, nu poate veni in Romania din cauza unor nimicuri birocratice. Iar statul roman nu-i acorda niciun fel de ajutor. Exista o lege in acest sens dar a fost uitata prin sertarele Parlamentului. Suna ciudat, dar Romania, tara ajutoarelor sociale si a pomenelor de tot soiul nu-si permite sa-si intretina eroii. Iar un om ca Ivantoc, care 15 ani a dormit cu tricolorul sub perna, care striga dintr-o cusca de fier “noi suntem romani”, care mai presus de toate are onoare si demnitate nu poate veni in Romania.
Acesta e ultimul articol despre Ivantoc si despre actiunea pe care am initiat-o.

Mai multe despre eroul român Andrei Ivanţoc:
Primul interviu după eliberare:

Reportaj după eliberare:

Interviu la câteva zile după eliberare

Informaţii de pe Wikipedia