Informatia “pe surse” devine deci, credibila, si dat fiind precedentul invocat, ne asumam tragerea unui semnal de alarma cu privire la aceste asasinate si torturari in masa, inclusiv asupra minorilor – mai ales ca exista un numar de cateva sute de disparuti – si sesizam presa, organizatiile care au ca scop apararea drepturilor omului, cetatenii, organizatiile internationale, procurorii care mai respecta Codul Penal si Codul de Procedura Penala, sa intervina urgent pentru oprirea actiunilor criminale ale regimului comunist.

Consideram imperativa crearea unui Tribunal Penal International pentru Republica Moldova (inclusiv Transnistria). Solicitam ONU si UE sa intervina si sa sustina cercetarea crimelor, sa fie inspectate sectiile de politie, inchisorile, unitatile militare, toate transformate in lagare de detentie si tortura.

Aceste asasinate, tortura, violentele grave, detentia ilegala in astfel de lagare improvizate, teroarea din orase – sunt fapte mult mai grave, pedepsite mai aspru, atunci cand se petrec in timp de pace. In Republica Moldova nu exista razboi civil, exista doar o grupare criminala terorista care a acaparat parghiile de putere ale organizarii statale de la Chisinau si reprima pe oricine care, cu ocazia protestelor, sau anterior, a indraznit sa i se opuna

17 aprilie 2009
Comitetul pentru Alegeri Libere in Republica Moldova, constituit la 8 aprilie 2009 in Piata Universitatii (Bucuresti)

D-lui Dan Nica – vicepreşedinte PSD, ministru de Interne

Stimate Domnule Dan Nica – vicepreşedinte PSD, ministru de Interne,

Vă solicităm să prezentaţi scuzele cuvenite în numele Ministerului de Interne şi să dispuneţi pedepsirea subalternilor Dvs care au ordonat, la cererea preşedintelui de “onoare” al PSD, reţinerea abuzivă, timp de patru ore, fără mandat de arestare, la secţia 1 Poliţie Bucureşti, a studenţilor nonviolenţi din “Grupul de acţiune Noii Golani”, care au fost batjocoriţi, maltrataţi, loviţi, amprentaţi, fotografiaţi din faţă şi din profil precum infractorii, pentru că militează pentru aflarea adevărului despre masacrul din decembrie 1989 şi fratricidul din iunie 1990, tulburând astfel liniştea publică a lui Ion Iliescu.

Domnule Ministru de Interne, imagini cu studenţi anticomunişti împinşi cu forţa în duba Ministerului de Interne nu s-au mai văzut din 1990, de pe vremea fostului ministru de Interne Chiţac Mihai, condamnat definitiv şi irevocabil la 15 ani închisoare.

Menţionăm că la solicitarea preşedintelui Dvs de “onoare”, studenţii au fost agresaţi şi de paznicul acestuia, precum şi de un aşa-zis revoluţionar la ordinul “omului de casă” al lui Ion Iliescu, Emilian Cutean, fost secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor, fost deputat PSD, trimis în judecată de procurorii DNA (potrivit rechizitoriului, învinuitul Cutean a dispus ilegal plata unei sume de aproape 3 miliarde lei vechi din bugetul statului în contul propriei asociaţii).

Domnule Ministru de Interne, menţionăm că liderul informal al grupului de studenţi agresaţi, George Simion, în vârstă de 22 de ani, este masterand în istoria comunsimului românesc. El şi colegii lui militează pentru aflarea adevărului despre crimele istoriei recente a României şi pentru reunificarea teritoriilor româneşti anexate de Uniunea Sovietică în urma pactului Hitler-Stalin.

Subliniem că studenţii din “Grupul de acţiune Noii Golani” nu au nici o legătură cu vreo mişcare legionară sau de extremă dreaptă.

Cu toate acestea, Ion Iliescu a etichetat studenţii din “Grupul de acţiune Noii Golani” ca fiind “legionari”. “Am şi aflat cine erau. De la organizaţia Noua dreaptă. La fel s-au manifestat şi sâmburii mişcărilor legionare, care au apărut în anii 1920-1930. Aşa a apărut şi mişcarea legionară”, a mai afirmat ieri preşedintele Dvs de “onoare”, Ion Iliescu.

Timp de 20 de ani, Ion Iliescu a minţit cu neruşinare, dezinformând şi instigând. În 13 iunie 1990, pentru “motivarea” unor acţiuni armate ilegale împotriva bucureştenilor, Ion Iliescu i-a telefonat prim-adjunctului ministrului Apărării Naţionale, dispunând reprimarea sângeroasă a populaţiei, minţindu-l astfel: “pe sediul Poliţiei capitalei s-a ridicat drapelul verde, legionar, deci mişcarea este o rebeliune legionară şi se tratează ca atare!”. Nimeni nu a văzut pe sediul Poliţiei capitalei vreun “drapel verde, legionar”. În schimb, ca urmare directă a unei asemenea minciuni care justifica solicitarea de reprimare sângeroasă, au fost ucise prin împuşcare 4 persoane şi au fost rănite prin împuşcare numeroase persoane.

Domnule vicepreşedinte al PSD, vă solicităm să cereţi excluderea din partid a lui Ion Iliescu împotriva căruia s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 7 decembrie 2004 în dosarul crimelor revoluţiei din decembrie 1989.

De asemenea, Ion Iliescu a fost pus sub urmărire penală la data 9 iunie 2005 pentru mineriada din iunie 1990 îndreptată împotriva manifestanţilor anticomunişti, a partidelor istorice, a societăţii civile şi a presei independente. Acest dosar are numărul 266/D/2008 şi este în lucru la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism; menţionăm că dosarul are 258 de volume care însumează peste 60.000 de pagini.

Conform art.7 din statutul PSD “nu pot fi membri PSD persoanele compromise moral şi politic, persoanele condamnate pentru acţiuni contra Revoluţiei din Decembrie 1989, persoanele care au dosare penale în curs de cercetare, persoanele care promovează violenţa”.

Conform rechizitoriului procurorilor independenţi din august 2007, Ion Iliescu este principalul responsabil al fratricidului din 13 iunie 1990, în care se arată următoarele: Ion Iliescu a luat decizia reprimării din iunie 1990, a coordonat-o personal depăşindu-şi atribuţiile, a ordonat intervenţia militară cu muniţie de război şi TAB-uri pentru reprimarea manifestanţilor din Piaţa Universităţii – ceea ce a avut ca urmare moartea şi rănirea prin împuşcare a mai multor persoane. Ion Iliescu a implicat foarte mulţi oameni în crime, inclusiv pe fostul ministru de Interne generalul Chiţac Mihai şi alţi ofiţeri superiori trimişi în judecată care au susţinut în declaraţiile lor că n-au facut altceva decat să execute ordinele lui Ion Iliescu.

Să nu uităm că:
Ion Iliescu a ordonat reprimarea şi arestarea studenţilor anticomunişti în 1956 şi 1957.
Ion Iliescu a ordonat reprimarea şi arestarea studenţilor anticomunişti în 1968.
Ion Iliescu a ordonat reprimarea şi arestarea studenţilor care au colindat de Crăciun.
Ion Iliescu a agresat studente descheindu-le camaşa şi smulgându-le lănţişoarele cu cruce ascunse sub cămaşă.

Ion Iliescu este urmărit penal pentru masacrul tipic comunist din 22-27 decembrie 1989 (cel putin 942 de morţi şi peste 4000 de răniţi, de 6 ori mai mulţi decât cei înregistraţi în urma ordinelor date de dictatorul Ceauşescu, ucis la ordinul lui Ion Iliescu fără a i se acorda dreptul la apel şi recurs).

Ion Iliescu este urmărit penal pentru fratricidul tipic comunist din iunie 1990 (morţi, circa 500 de răniţi spitalizaţi, mii de victime agresate sau bătute bestial, femei violate).

Acum 18 ani în România s-a înregistrat cel mai mare număr de victime pe timp de pace în istoria contemporană a Europei, conform aprecierii reprezentantului Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Cine s-ar fi aşteptat ca masacrul ordonat de Ceauşescu să fie amplificat de 6 ori de cei care i-au luat locul cu scopul reprimării şi deturnării revoluţiei anticomuniste începute în 16 decembrie la Timişoara şi finalizate în 22 Dec.1989 de sutele de mii de bucureşteni care l-au obligat pe dictator să fugă cu elicopterul.

Euforia victoriei revoluţiei anticomuniste a durat numai câteva ore în cursul zilei de 22 Dec.1989: de când a decolat elicopterul şi până s-a reluat masacrul, respectiv imediat după ce sutele de mii de bucureşteni din Piaţa Revoluţiei au scandat “Fără comunişti!”, “Jos comuniştii!”, “Jos comunismul!”, ca replică adusă lui Ion Iliescu care s-a adresat mulţimii din balconul fostului CC al PCR proslăvind nobilele idealuri ale comunismului şi blamându-l pe Ceauşescu pentru că le-ar fi “întinat”.

Întrucât ştia că va avea nevoie de criminali pentru reprimarea manifestaţiilor anticomuniste care vor urma, Ion Iliescu, batjocorind memoria eroilor din decembrie, a numit în guvernul României doi criminali ai revoluţiei: generalul Chiţac Mihai la Ministerul de Interne şi generalul Stănculescu Victor Atanasie la Ministerul Apărării Naţionale. Recent, cei doi criminali au fost degradaţi şi condamnaţi definitiv şi irevocabil de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, odată cu judecarea şi ultimei căi de atac prevăzută în legile româneşti. Criminalii au mai fost condamnaţi definitiv şi irevocabil la sfârşitul anilor ’90, dar la începutul anilor 2000 aceştia au fost scăpaţi de recursul în anulare cerut de Ion Iliescu pentru a-şi răsplăti colaboratorii din perioada infracţională decembrie 1989 – iunie 1990.

Stimate Domnule Dan Nica – vicepreşedinte PSD, ministru de Interne, ataşăm comunicatul de presă de ieri al “Grupului de acţiune Noii Golani”.

4 martie 2009

Cu încrederea că nimic bun nu poate fi clădit pe minciuni şi instigări precum: “Pe sediul Poliţiei capitalei s-a ridicat drapelul verde, legionar, deci mişcarea este o rebeliune legionară şi se tratează ca atare!”

Sorin Ilieşiu – vicepreşedintele Alianţei Civice, autorul apelurilor pentru condamnarea naţională şi internaţională a comunismului http://www.gds.ong.ro/apel.htm http://www.libertates.com/en/content/view/40/7/
Asociaţia 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş – Preşedinte
Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989, George Costin – Preşedinte executiv
Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, dr.Traian Orban – Preşedinte
Consiliul Mondial Român, Åžtefana Bianu – Vicepreşedinte
Seniorii Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti 1990, avocat Antonie Popescu – Senior
Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi, Liviu Antonesei – Preşedinte
Asociaţia Cives, Ioan Roşca – Preşedinte
Fundaţia Corneliu Coposu, Rodica Coposu şi Flavia Bălescu
Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Daniela Soros – Vicepreşedinte
Asociaţia Românilor din Australia, Mihai Maghiaru – Preşedinte
Organizaţia internaţională a luptătorilor pentru apărarea drepturilor omului, Ionel Leşu – Preşedinte
Sindicatul Naţional al Å¢ăranilor şi al Proprietarilor Români, Dan Drăghici – Preşedinte
Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice – Secţiunea Naţională România, prof.univ.dr. Florin-Cristian Gheorghe – Preşedinte
Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria, Radu Bărbulescu – Preşedinte
Association Culturelle et Amicale Roumaine, Gabriel Penciu – Preşedinte
L’Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles, Ecaterina Evanghelescu – Preşedinte
Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia, prof.dr.Alexandru Ionescu – Preşedinte
Consiliul Român American, Neculai Popa – Preşedinte
Asociaţia Copiilor Revoluţiei, Cătălin Giurcanu – Preşedinte
Asociaţia Adevăr şi Dreptate, Nicolae Bănuţoiu – Preşedinte
Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”, Ilie Petre Åžtirbescu – Preşedinte
Fundaţia Redarea Istoriei, jurist Păun Gabriel Virgil – Preşedinte
Fundaţia Ioan Bărbuş, Anca Maria Cernea – Preşedinte
Federaţia naţională Omenia a Pensionarilor (peste 1.000.000 de membri), dr.ing.Gheorghe Chioaru – Preşedinte
Grupul văduvelor de eroi martiri
Federaţia sindicală “Solidaritatea – Virgil Săhleanu” a siderurgiştilor din România
Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989 – Timişoara, Pompiliu Alămorean – Preşedinte
Sindicatul Solidaritatea al siderurgiştilor Galaţi, Ilinca Diaconu – Preşedinte
Sindicatul Solidaritatea Hunedoara
Sindicatul ALRO Slatina, Ion Ioan – Preşedinte

Începând din noiembrie, dl Sorin Ilieşiu s-a adresat în repetate rânduri dlor Tăriceanu şi Boc, premieri succesivi, cerându-le, după modelul declarării zilei de 9 Octombrie ca „Ziua comemorării Holocaustului“, să fixeze data de 21 Decembrie drept „Ziua comemorării victimelor comunismului în România“ şi pe cea de 23 August ca „Ziua comemorării victimelor nazismului şi comunismului“.

Un Desen de Devis Grebu

Până la ora scrierii acestui articol, dl Ilieşiu n-a primit vreun răspuns. Probabil, dl Tăriceanu a fost ocupat cu campania electorală şi cu încheierea conturilor guvernării, iar dl Boc stă cu criza deasupra capului şi nu are vreme de reparaţii simbolice. Deşi, dacă mă uit că l-a trimis pe preşedinte să conducă recenta şedinţă de guvern şi apoi pe Valea Prahovei la întâlnirea cu parlamentarii PDL, parcă nu mi se pare chiar aşa ocupat!

Dar să las glumele. Ceea ce cere dl Ilieşiu este serios şi important.

Chiar dacă domnia sa ar fi cerut aceste lucruri în nume propriu, tot ar fi meritat un răspuns.
Dar o face în numele a aproape 300 de personalităţi importante ale României de azi, a peste 40 de organizaţii civice şi sindicale şi a mai bine de un milion de sindicalişti. Faptul că ultimii doi premieri ai României tratează această chestiune cu indiferenţă nu e doar lipsit de politeţe, ci de-a dreptul întristător. Ca şi cum nu ar dori să se implice în lichidarea, desigur simbolică, a moştenirii celor două fenomene istorice catastrofice, fascismul şi comunismul, care au făcut atât rău nu doar ţării noastre, ci şi Europei şi lumii întregi, atât prin modul în care au înţeles să guverneze popoarele, cât şi prin războiul dintre ele, la care în cele din urmă au ajuns – pentru că extremismele au pretenţii de exclusivitate.

Pentru cei care întreţin confuzia în presă şi pe forumuri, precizez că 23 August nu este data din 1944, ci aceea cu cinci ani înainte, din 1939, momentul semnării Pactului Ribbentrop-Molotov, de fapt Hitler-Stalin, deci înţelegerea prin care cele două extremisme politice au amânat confruntarea dintre ele, sacrificând puzderie de popoare din estul Europei, de la ţările baltice la Polonia şi România. De altfel, a fost propusă ca zi internaţională la întâlnirea de la Praga organizată de Vaclav Havel. Iar 21 Decembrie, ziua în care revolta de la Timişoara s-a extins la Bucureşti şi în alte oraşe, cauzând „helicopterizarea“ dictatorului, pare cea mai potrivită pentru a semnala finalul comunismului românesc, pentru a-i comemora victimele şi a-i denunţa ororile.

E de neînţeles de ce cei doi premieri au rămas surzi la acest Apel. Acum exact doi ani şi o lună, preşedintele, într-o atmosferă otrăvită de relicvele vii ale comunismului, a denunţat în Parlament caracterul criminal al comunismului. Un gest simbolic, ce ar fi trebuit urmat de câteva măsuri concrete. Până acum, în afara editării unui manual de istorie a comunismului, foarte bun de altfel, pe care l-am comentat aici, nu ştiu să se mai fi întâmplat ceva. Ceea ce cere Apelul nu costă bani, nu afectează bugetul, nu conduce la pedepsirea cuiva, nu vrea răzbunare. E un gest la fel de simbolic ca şi cel al condamnării comunismului, dar ar alina durerea apropiaţilor victimelor celor două regimuri criminale.
De ce nu vrem să lichidăm, simbolic, moştenirea acestora, nu pricep.