Pe 31 august 1989, sute de mii de români cereau în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău recunoaşterea limbii române drept limba de stat şi revenirea la alfabetul latin. Pe 31 august 2010 orele 17:00, la kilometrul zero al Bucureştilor, grupul de acţiune “Noii Golani” se adună să ceară – în cel mai dulce grai românesc – neuitarea. Veniţi lângă cei puţini care refuză să uite însemnătatea sărbătorii noastre comune, care nu cunoaşte hotarul de la Prut.Acum mai bine de 20 de ani, în urma manifestaţiilor de amploare şi a dezbaterilor publice, în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, s-a decretat ca limbă de stat – limba Română, iar alfabetul chirilic a fost înlocuit cu cel latin. De asemenea, amintim remarcabilul fapt că Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, a României şi a Franţei, în urma dezbaterilor şi a argumentelor istorice, exclude formularea „limba moldovenească”, stabilind că denumirea corectă este limba română. Totuşi, în ciuda acestor argumente şi pe criterii politice, art. 13 din Constituţia Republicii Moldova stipulează până în prezent funcţionarea aşa-zisei limbi “moldoveneşti”.

Alăturaţi-vă flash mob-ului nostru ca, în spiritul democratic şi tânăr pe care îl reprezentăm, să ne manifestăm bucuria în faţa unicii limbi române, care ne aparţine tuturor.

Nu ma voi referi la tot ansamblul de evenimente ce s-au derulat in acea luna in Piata Universitatii, vreau sa punctez clar un singur lucru ce, in opinia mea, a determinat situatia in care ne aflam astazi.

In toata miscarea revendicativa a studentilor si a tinerilor aflati in Piata Universitatii s-a scandat permanent jos comunismul, Jos Iliescu si s-a cerut respectarea Punctului 8 din Proclamatia de la Timisoara, adica, pe scurt, fostii nomenclaturisti sa nu mai aiba acces la functii publice.

Unde suntem dupa 20 de ani?

Rezumand in cateva vorbe suntem cam aici: fostii nomenclaturisti, odraslele lor, nemurile lor, sunt bine merci, pe functii publice si „cai mari” chiar si in domeniul privat, Iliescu nu a fost gasit vinovat in procesul Mineriadei, iar comunismul…. hm, cred ca a plecat din mintile unei largi mase de populatie, dar nu din a tuturor. Sunt inca multi cei care mai viseaza la privilegii date de sistem, la posturi caldute in structurile statului etc…..

Dar ce este mai grav si ceea ce nu a sesizat si punctat nimeni in aceste zile a fost MASA DE EMIGRANTI care au cerut azil politic in toate colturile lumii, dupa ce au scapat teferi din acele zile – cei care au scapat… caci altii… fi-e-le tarana usoara si memoria in veci pomenita, isi dorm somnul de veci in Cimitirul Eroilor si in Cimitirul Straulesti, la neidentificati….

Ne miram atunci ca tara nu a facut nimic, in 20 de ani, pentru emigratia romaneasca ?

Cine a format sistemul de dupa 1990 ? Cine a condus institutiile publice? Ce este si ce reprezinta Ministerul Afacerilor Externe, pentru cei din afara granitelor, de care se ocupa de cativa ani, fara a creiona politici publice concrete si masuri eficiente ?

Pentru mine, ca pentru multi altii cu care am stat de vorba, ramane inca institutia care se zbate intre reforma si stagnare. Intre mana lunga a fostului regim opresiv, care urmarea emigratia romaneasca, si sistemul de azi care, pe alocuri, se infrupta din vechile obiceiuri, si continua sa divizeze emigratia. Incercarile anemice de diplomatie publica menite sa reinoade legaturile firesti intre tara mama si emigratia ei, pe care le semnalam si noi in stirile noastre, sunt menite sa dea o nota de normalitate, dar inca extrem de putine, si parca nu ar constitui o politica coerenta. Sunt inca multe voci care spun ca de emigratia romaneasca nu le pasa institutiilor din tara iar MAE, care este mana statului roman in afara granitelor, nu face mare lucru sa ii respecte pe toti, si pe fiecare, asigurandu-le macar dreptul garantat de constitutie – dreptul la vot!

Ce legatura este intre Mineriada din 1990 si emigratia de astazi?

Foaarte mare!

(Daniela Soros, Romanian Global News)

Dupa ce aseara a anuntat amnistierea generala, astazi procuratura subordonata presedintelui comunist a decis ca jurnalista Natalia Morari sa stea in arest la domiciliu timp de 10 zile.

Cum sunt prea ocupati cu jurnalistii incomozi, procurorii “uita” sa se ocupe de vinovatii pentru sutele de oameni batuti sau omorati de politie si securitate.

In ciuda acestui fapt, pe 27 martie 2009 s-a dansat Hora Unirii:

Ştire Jurnaltv.md:


Ştire ProTV.md

Ştire TV7:

Nota: Reclama din primul filmulet este a sitului-sursa; nu putem posta doar filmul. Noii Golani este un grup apolitic; nu sustinem nici un partid, din nici o tara.

Cetateanul moldovean Eugeniu Rusu a fost arestat ilegal joi seara de militia comunista si va fi tinut in inchisoare cel putin 48 de ore din motive… administrative. Singura vina a fost ca organiza un miting autorizat la 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania.

Din informatiile noastre, va urma un simulacru de proces cu acuzatii fanteziste, la fel ca in cazul celuilalt arestat, cetateanul roman George Simion.

Nu observăm oare că, în timp ce primul lucru făcut de către germani după căderea comunismului a fost reîntregirea ţării, noi, românii, după mai bine de 16 ani de la căderea dictaturii ştim atât de puţine despre drama fraţilor noştrii a caror casă a fost smulsă de ghearele bolşevismului de la patria mamă şi care de peste 65 de ani suferă neîncetat doar pentru că au luptat pentru păstrarea identităţii naţionale?

Oare grija pe care o poartă celor de acelaşi sânge nu demonstrează mareţia unui popor? Clasa politică neocomunistă încearca să ne facă să uităm unii de ceilalţi, dar, oare, dacă fiecare dintre noi ne-am gândi, măcar un moment, la ceilalţi nu am reuşi să doborâm, asemeni berlinezilor, zidul care ne separă , pe noi, românii, unii de ceilalţi?