Ne exportăm eroii!
am găsit următorul comentariu pe blogul lui Mircea Badea…
Vroiam sa va transmit un mail, dar n-am gasit adresa. Asa ca incerc aici. Mă numesc Ioana Lucăcel şi sunt redactor şef adjunct la Gazeta de Maramureş. Am mentionat functia pentru a intelege contextul în care am ajuns sa cunosc povestea lui Andrei Ivanţoc, un om pe care cred ca-l cunoaşteţi şi pentru care am iniţiat, împreună cu alte asociaţii din România şi Republica Moldova un apel.
În urmă cu aproape 2 ani, pe 2 iunie 2007, Andrei Ivantoc a fost eliberat din inchisorile transnistriene, dupa o detentie ilegala de 15 ani. Desi exista din 2004 o sentinta CEDO care numea abuziva si ilegala detentia sa si a lui Tudor Petrov Popa, Ivantoc si-a executat crunta pedeapsa pana in ultima zi.Nu cred ca e necesar sa descriu regimul la care a fost supus (batai crunte, era alergat cu cainii la wc, era trezit in miezul noptii pentru o asa-zisa executie, a fost drogat etc.) Pentru detalii puteti citi interviul pe care mi l-a acordat dupa eliberare. De altfel, Ivantoc a fost batut si in ziua eliberarii, bataie din cauza careia a suferit o comotie cerebrala si multiple leziuni.
Dupa eliberare, Ivantoc a fost chemat in Romania, decorat de Presedintele Basescu cu Steaua Romaniei, invitat la munte si la mare etc.
Apoi s-a asternut tacerea. Nici politicienii care s-au inghesuit sa-i promita diverse lucruri, inclusiv un apartament in capitala, nici presa care ii dedicase editoriale si interviuri nu s-a mai interesat de soarta lui.
La un an de la eliberare, unul dintre cei mai mari patrioti romani (are cetatenie romana de cativa ani) traia dintr-un ajutor de somaj de circa 22 de dolari. Din cauza regimului inuman de detentie la care a fost supus, Ivantoc are grave probleme de sanatate si nu are voie sa faca efort.
De ceva vreme, nu mai primeste nici ajutor de somaj, asa ca a fost nevoit sa plece la munca in Italia. S-a intos in Basarabia cu putin timp inainte de protestul cauzat de alegeri. In prezent nu are nicio sursa de venit. Stiti probabil ca, la “revolutia din Chisinau†a fost batut din nou, si-a rupt o mana si a suferit leziuni in zona capului.
Pentru unii poate suna pompos, dar acest om si-a jertfit 15 ani din viata pentru Tara (oricare ar fi ea) iar astazi in Transnistria e declarat persoana non-grata, in Moldova e umilit si ignorat, iar in Romania nimanui nu-i mai pasa de el. Desi are cetatenie romana, nu poate veni in Romania din cauza unor nimicuri birocratice. Iar statul roman nu-i acorda niciun fel de ajutor. Exista o lege in acest sens dar a fost uitata prin sertarele Parlamentului. Suna ciudat, dar Romania, tara ajutoarelor sociale si a pomenelor de tot soiul nu-si permite sa-si intretina eroii. Iar un om ca Ivantoc, care 15 ani a dormit cu tricolorul sub perna, care striga dintr-o cusca de fier “noi suntem romaniâ€, care mai presus de toate are onoare si demnitate nu poate veni in Romania.
Acesta e ultimul articol despre Ivantoc si despre actiunea pe care am initiat-o.
Mai multe despre eroul român Andrei Ivanţoc:
Primul interviu după eliberare:
Reportaj după eliberare:
Interviu la câteva zile după eliberare
Tags: andrei ivantoc, eroi, erou national, grupul ilascu, ivantoc, nistru, tiraspol, Transnistria
